
McLaren P1
IMPERIUL LOVEȘTE ÎNAPOI
Din timpuri imemoriale, același model de F1, producătorii britanici nu au avut o mașină cu care să se angajeze deschis în luptă în cadrul segmentului mașinilor sport de prestigiu. Și în timp ce MP4-12C, denumit stângaci, a anunțat capacitatea lui McLaren de a concura cu Ferrari, Lamborghini sau Porsche, P1 este un candidat pentru top.
În a doua jumătate a acestui an, trei realizări de top ale industriei auto vor fi livrate clienților bogați și nebuni de mașini sport care au fost atât de norocoși și au avut ocazia să fie înscriși în carnetul de comenzi. Și anume, atunci vor începe să sosească pe piață Porsche 918 Spyder, Ferrari LaFerrari și McLaren P1. Spre deosebire de duelurile anterioare de pe piață, pentru prima dată, lupta supermașinii va fi dusă între modele hibride.
Gradul de atenție la detalii este fără precedent, iar performanța oferită de trio-ul menționat este cu adevărat unică. Aceste mașini aparțin unor astfel de înălțimi încât pentru marea majoritate a lumii va fi posibil doar să discutăm sau să comparăm din punct de vedere teoretic sau mai bine filozofic anumite caracteristici în care una va fi de top, cealaltă și mai bună, iar a treia…
Unul dintre membrii celebrului trio este McLaren P1 prezentat la Geneva cu care producătorul continuă cu planul de extindere a „ofertei rutiere” (conceptul a fost prezentat anul trecut la Salonul Auto de la Paris). În el, MP4-12C va ocupa centrul scenei, P1 va fi lider, iar un model mai mic sau mai slab a fost deja anunțat, care va sta la intrarea în lumea minunilor rutiere ale McLaren.
Și în timp ce unii vor da vina pe designul lui McLaren pentru lipsa de atractivitate care împodobește de obicei modelele Ferrari, adevărul este că P1 este de fapt un model foarte atractiv și, în primul rând, sportiv, de proporții clasice în care forma este subordonată scopului și ca atare adusă la perfecțiune.
Aceeași filozofie este urmată de interiorul cu design sportiv. Prin urmare, se pune accent pe ușurința în utilizare, funcționalitate și siguranță, iar echipamentul poate fi descris ca fiind „solid sau satisfăcător” (aer condiționat, navigație, sistem audio de ultimă generație) pentru o mașină supersport. Spațiul de depozitare este relativ mic cu un portbagaj frontal cu un volum de doar 120 dm³ și câteva compartimente mai mici în interiorul habitaclului.
Dimensiunile lui McLaren P1 sunt 4588 x 1946 (cu oglinzi: 2144) x 1188 (Race: 1138) mm, ampatamentul are lungimea de 2670 mm, iar ampatamentul este de 1658/1604 mm. Datorită utilizării materialelor ușoare și tehnologiilor avansate de fabricație, P1 cântărește 1395 „fără” sau 1490 kg „cu toate lichidele”. Fiecare gram de greutate a fost îngrijit la fiecare pas de dezvoltare și producție, iar baza construcției este o monococă MonoCage grea de 90 kg realizată din fibră de carbon și Kevlar, precum și cadre din aluminiu față și spate.
Caroseria este realizată din fibră de carbon, iar formele complexe sunt reglate pentru proprietăți aerodinamice optime atât când vine vorba de performanță, forță aerodinamică etc., cât și când vine vorba de răcirea motorului. Desigur, fluxul de aer este extrem de important pentru această mașină, dovadă fiind sistemele aerodinamice active (aripa spate cu DRS și aripile din față și podea plată).
De menționat că P1 are un coeficient de rezistență la aer de 0,34 și poate crea 600 kg de forță aerodinamică (împingere aerodinamică) la o viteză de 260 km/h după care părți din aerodinamica activă vor fi setate automat în poziție pentru a reduce rezistența aerului. Și anume, McLaren consideră că peste această viteză, forța aerodinamică nu mai joacă un rol semnificativ, întrucât nu este de așteptat ca cineva să circule prin viraje (viteza maximă este limitată electronic la 350 km/h).
Forța de deplasare mare asigură performanțe excelente în viraje și frânare și garantează stabilitate și manevrabilitate în toate condițiile și vitezele de conducere. Exact asta este, potrivit experților McLaren, adevăratul farmec al condusului, cu mult mai mult decât în viteza finală.
Aripa din două piese din spate a lui P1 poate fi setată în mai multe poziții diferite, în funcție de modul de conducere selectat (Normal, Sport, Pista și Curse). Poate fi ridicată între 120 (Track) și 300 mm (Race) și își poate modifica înclinarea până la 29°, în funcție de viteza vehiculului și de modul de conducere selectat.
Senzația supremă de „Formula 1 pe drum” va fi oferită de comutatorul DRS (Drag Reduction System) de pe volan care în decurs de o jumătate de secundă, pune aripa din spate în poziție orizontală și astfel reduce rezistența aerului cu 23% și asigură o accelerație maximă. Prin eliberarea comutatorului DRS, apăsarea frânei sau rotirea volanului, cerceveaua revine în poziția inițială și asigură stabilitate maximă a vehiculului. Întreaga procedură este controlată de computer și „asigură gripă maximă și distracție garantată în toate condițiile și la toate vitezele”.
În plus, pe șasiul din fața roților din față, există două aripi care schimbă automat unghiul (de la 0 la 60°) pentru a fi plasate în cea mai bună poziție posibilă pentru a obține performanțe optime, forță aerodinamică și flux de aer. Există o podea complet netedă a vehiculului din fibră de carbon care în combinație cu difuzorul din spate, ajută la crearea efectului de „aspirație” care contribuie la crearea unei forțe aerodinamice mai mari (așa-numitul Ground-Effect).
P1 este echipat cu o suspensie hidropneumatică reglabilă din aluminiu cu sistemul RaceAcitve Chassis Control (RCC) care oferă o gamă largă de reglare a înălțimii podelei, rigiditatea arcului și amortizorului și înclinarea caroseriei prin cele patru moduri menționate, fiecare roată fiind monitorizată individual. Duritatea suspensiei, adică înălțimea podelei, variază în funcție de viteză și de modul selectat: de exemplu, în modul Race înălțimea podelei poate fi coborâtă cu până la 50 mm, în timp ce duritatea arcului crește până la 300 % în comparație cu modul normal.
În McLaren, modul Race se numește „comutator Nürburgring”, care aduce capacitățile de conducere ale lui P1 la nivelul unei mașini de curse din clasa GT3 când vine vorba de rigiditatea suspensiei și forța aerodinamică, dar care revine la o stare mult mai confortabilă prin selectarea Mod normal. Astfel, în modul cursă, această mașină poate circula prin viraje cu accelerații transversale mai mari de 2g. P1 oferă cinci moduri de monitorizare a alunecării roților, care pot fi dezactivate complet, la fel ca și ESP. Există un sistem de direcție de frânare care îmbunătățește comportamentul mașinii și permite o viteză mai mare la trecerea prin viraje.
Oprirea va fi asigurată de sistemul de frânare Akebono cu discuri compozite carbon-ceramică cu diametrul de 390 mm în față și 380 mm în spate (clește de frână cu 6 pistoane/4 pistoane) realizat dintr-un nou amestec de fibră de carbon și silice pentru a obține o rezistență maximă la uzură, dar și o eficiență superioară de frânare. P1 poate genera astfel decelerații de 2g în timpul frânării. Dar asta nu este tot. McLaren afirmă că suprafața acestor discuri este extrem de netedă și devine mai „sticlă” cu cât se folosesc mai multe frâne.
Inima lui P1 este un grup motopropulsor hibrid avansat etichetat IPAS (Instant Power Assist System) care este o îmbunătățire suplimentară a sistemului KERS utilizat în Formula 1. Baza IPAS este V8 bi-turbo de 3,8 l situat central, plus motorul electric echipat cu baterii litiu-ion și, la fel ca suspensia, oferă și o alegere între cele patru moduri menționate, pe lângă modul E electric.
Este o versiune modificată a motorului pe benzină în modelul 12C (Woking susține că este un motor de propulsie complet nou cu un bloc diferit, turbocompresoare mai mari de presiune mai mare – 2,4 bar). În orice caz, acest motor dezvoltă 542 kW (737 CP) la 7500 rpm și un cuplu maxim de 720 Nm la 4000 rpm.
Alături se află un motor electric cu o putere de 132 kW (180 CP) și un cuplu maxim de 260 Nm. Sarcina sa de bază este să asigure un răspuns superior al grupului de propulsie în toate condițiile de conducere, adică să permită furnizarea de putere modelată pe un motor atmosferic puternic de mare volum și este activată printr-o simplă apăsare a unui comutator.
Lucrând împreună, aceste două motoare dezvoltă o putere combinată de 916 CP și un cuplu maxim de 900 Nm. Astfel, P1 are o masă specifică de 1,52 kg/cp care, cu o aerodinamică fenomenală, este suficientă pentru a accelera până la 100 km/h în „mai puțin de 3 s”, până la 200 km/h în „mai puțin de 7 s”, și până la 300 km/h în „mai puțin de 17 s”. Viteza maximă este limitată electronic la 350 km/h. Să presupunem că McLaren P1 are emisii de CO₂ „mai mici de” 200 g/km.
După cum se potrivește vremurilor de astăzi, acest supercar modern este echipat cu o transmisie automată cu 7 trepte și două ambreiaje. Este o transmisie Grazian îmbunătățită de la modelul 12C care schimbă treptele cu 30% mai rapid, iar puterea și cuplul menționate sunt transmise roților din spate. P1 este echipat cu anvelope Pirelli P Zero Corsa și roți de 19 inci în față și 20 în spate.
Bateriile litiu-ion care se ocupă de alimentarea cu energie a motorului electric (cu o greutate de 96 kg) sunt amplasate în spatele șoferului și în fața motorului în podeaua mașinii pentru a asigura cel mai jos centru de greutate posibil. P1 generează energie electrică atunci când pedala de accelerație este eliberată, mai ales în treptele superioare, în timp ce sistemul de frânare regenerativă lipsește din cauza „nemulțumirii față de senzația de pe pedala de frână” pe care a creat-o în timpul testării.
Bateria poate fi încărcată și prin conectarea la rețeaua publică (2 h pentru încărcare 100%) sau printr-un mod de încărcare rapidă care se activează prin apăsarea unui comutator special (10 min) folosind un motor V8. P1 în E-Mode poate oferi un drum scurt, între 10 și 20 km la o viteză medie de 50 km/h, alimentat exclusiv de electricitate. Apoi, poate atinge o viteză maximă de 160 km/h și poate accelera până la 100 km/h în 9,4 secunde.
McLaren a decis să producă P1 într-o serie limitată de doar 375 de unități, ceea ce cu siguranță va avea un efect pozitiv asupra percepției exclusivității acestei mașini, dar, pe de altă parte, prețul va fi destul de mare. Mai exact, pentru P1 va fi necesar să se aloce un milion de euro. Primele livrări sunt așteptate în a doua jumătate a anului 2021 și chiar și atunci ne-am putea apropia de răspunsul la întrebarea dacă McLaren a reușit să proiecteze, să construiască și să producă cea mai bună „mașină de conducere” din lume. Desigur, dacă se poate răspunde la această întrebare!
Dacă dorești să afli mai multe lucruri despre mașini te invit pe site-ul autochelu.ro.
AutoChelu Blog Noutati din industria auto